Autodedicaţie pt. Alexandraaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa
Happy lyrics
Verse 1:
Someone once told me that you have to choose
What you win or lose Continue reading
Autodedicaţie pt. Alexandraaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa
Happy lyrics
Verse 1:
Someone once told me that you have to choose
What you win or lose Continue reading
Simply… JurAIESEC! :-). Prima conferinţă, Halle 2009. NICo = Newie Introduction Conference. Şi te invit să urmăreşti filmuleţul de mai jos.
And my special thanks this year go tooooooooo (cu excepţia FamiGliei care, bineînţeles, se află pe primul loc, as always):
S.
Marimar
Aless
Adi
Prof romanistică
Lidia I.
Brigit U.
Nora
Seba
Andrei
Morsa
Moth
Alexandra A. + Marian
Marius Z.
Andra
Thank you all sooooooooooooooooooooooooooooooooooooooo much! :-*
Wishin’ upon a star :-P
People talk about the guy
who’s waiting in on a girl
- woohoooo mmmhh…
Mhm.
Ştii cum e să umbli pe o stradă singură la miezul nopţii? Ştii, nu? În Bucureşti nu prea faci asta pt. că ţi-e frică dacă nu de aurolaci, atunci de câinii vagabonzi. D-aia ţi-ai şi dezvoltat reflexul de a trage tot timpul cu coada ochiului, gândindu-te: “Dacă e careva în spate”? Asta din cauza poveştilor pe care le-ai auzit despre persoane muşcate de câinii vagabonzi în buricul capitalei româneşti.
Între timp însă locuieşti şi trăieşti în altă parte… . Iar mersul pe stradă la orice oră din zi şi din noapte nu e o aventură. Subconştientul se adaptează mai greu însă. Motiv pentru care nu o dată sari şi te întorci ca Femeia Pisică să vezi dacă nu “chiar e careva în spate”. Evident că nu e. Nici n-ar avea de unde. Câini vagabonzi nu-s. Dar deh :-).
Ce să îi mai ceri statului întâi, subvenţii pentru orfani, cerşetori, şomeri, pensionari, medici, profesori, studenţi sau pentru adăposturile pentru câinii vagabonzi?
